Eternitate artistică

Artiştii nu mor niciodată cu adevărat. 

BA din contră, ei cochetează foarte frumos cu Moartea.
Unii dintre ei preferă să facă totul cât mai dramatic, o moarte cât mai sclipitoare, cu ţipete isterice şi regrete teatrale. Iar la sfârşit numele lor rămâne, arta lor continuă. Chiar şi artiştii minori (asta nu înseamnă cei sub 18 ani), cei mai buni dintre minori (ironic, dar adevărat), sunt menţionaţi în comparaţie cu modelele lor chiar şi după moarte.
Alţi artişti preferă o moarte anonimă, de renume post-mortem. Se retrag în căsuţe uitate de ochii ziariaştilor şi îşi pun în ordine ultimele lor scrieri care să aibă un impact asupra celor care i-au iubit. Îşi scot la iveală (dar într-un sertar "ascuns") caiete din tinereţe, de la mijlocul vieţii şi , care are noroc să trăiască mult, scot manuscrise/opere de la ultima decadă a vieţii.
Şi mai sunt şi acei artişti care mor sub nasul nostru. Cei care nu dispar de pe ecran/paginile cotidianelor decât atunci când dispare trupul lor şi se întorc un timp amintind de renumele lor.

Dar artiştii nu mor niciodată cu adevărat. Rămâne pe pământ un suflu, o adiere artistică şi dincolo de toate, rămân cuvintele ce l-au definit cândva pe artist. Ne sunt amintiţi constant artişti care nu mai sunt de secole bune; asta pentru că omul are în el o nevoie de comparare. Şi un artist bun nu se va compara cu un minor, ci cu un altul la fel de bun sau dacă se poate, mai bun (deşi artiştii nu se compară în bun sau prost, ci în diferit). Sau cel puţin...câteodată se întâmplă aşa.

Fizic artiştii nu mai sunt. Ei există sub forme materiale, care acum pot fi considerate banale. Ei convieţuiesc alături de noi fără să ne dăm seama. În norii de pe cer, o frunză, un ghem, o clădire, un muzeu, o fiinţă.

Dar artiştii nu mor niciodată cu adevărat. Ei trăiesc veşnic prin ceea ce au lăsat în urmă: o pictură, un volum de poezie, un roman, o sculptură, orice altă formă de artă. Artiştii dau impresia că mor când de fapt se implantează în tot ce alcătuieşte viaţa şi trăiesc precum bacteriile: invizibili ochiului, dar foarte prezenţi în organism.