Anterior, perfect dispersat peste câmpuri şi câmpii, se extinde molecular praful zânelor (pixie dust). Acoperă-ţi ochii cu pleoapa Universului şi descoperă dincolo de tine o locaţie spaţială plasată undeva anume. Elementele lingvistice se suprapun creând pleonasme, hiperbole şi construcţii redundante.

Miroase a divagare. Aroma nonsensului îmi lărgeşte baza şi îmi lasă loc posibilităţii de expansiune cerebrală. Dincolo de lens flare este Adevărul pe care îl caut. Dar cum să văd dincolo de el când îmi prezintă Orbitor o suprafaţă care pare de cinci ori mai mare decât consider că are? Concentric mă-nvârt în jurul cozii... Paradoxul este de partea mea în această seară sau dimineaţă, nici nu contează. În fapt, voiam să marchez ziua în care mi-au căzut literele din mână şi au fugit sub pat. M-am aplecat să le culeg pe câteva dintre ele, dar nu am reuşit să pătrund în spaţiul îngust în care se ascundeau. Auzeam în schimb rumoare şi mă aşteptam să mă sfideze şuşotind lucruri pe care nu pot a le-nţelege. Ciudat că nu făceau decât să gângurească. Pesemne că mă sfidau pueril...
Ce ştiu ele, mi-am zis.
Mi-am aprofundat apoi setul nou de litere pe care l-am scos din sertarul cuvintelor ambalate. Eu nu m-am ambalat prea tare cu cele pierdute...dar erau preţioase căci aveau şi diacritice. Mă mulţumesc şi cu literele străine. Poate vor ajunge la un consens cu cele româneşti. Aş avea nevoie să gândesc cât mai curând posibil.
Momentan...stupefiant: 1 2 3 bonus