te recunosc
păşind mersu-ţi sobru
călcând pământu-n două
îmi laşi la vedere
pieptul iscălit
cu sâni lăptoşi
şi cicatrice de madonă.

mă fascinezi.

îţi flutură părul
pubian în ventilator
un crac îl pui pe
mine şi-o labă pe scaun
sângerezi din unghii
şi scoţi aburi pe jos.
picură apă din
buclele tale şi
mi-e frig când
te privesc.

mă fascinezi

ţâşnesc minciuni
din buzele de sus
zâmbeşte gura
cu totul
ochiuri de perdea
aruncă lasouri
pe sfârcurile tale.

mă fascinezi.

îmi plânge ochiul minţii
te adulmec
pe perna caldă
când zvâcneşti
mă sufoc
de nepăsarea ta.

mă ucizi...

(post-Public Enemies)