vineri, 3 august 2012

dintr-o noapte de iulie


mă dilat în univers, se întâmplă o expansiune în cutotul meu. îmi simt cerul gurii undeva în adâncul unei peşteri în care atârnă civilizaţii întregi...de oameni expandaţi.
orgasmic. nud. bucal. câteva lucruri ce nu se spun copiilor când sunt mici, dar care îi invadează când părinţii sunt la serviciu... 

mă înmulţesc prin mine, mă multiplic în molecule şi devin bucăţi ce formează un univers înterg, universul meu, eu, Eu.
tu mă priveşti, te atingi şi simţi că parcă te contopeşti cu mine când implozia de fapte se petrece spiralat, în tors, prin cord, în tot din tine şi mine, devenit noi, explodat în goi...nimeni...nu doarme la ora asta când cântă cucuvelele eu ştiu că ies din cântece, greiere de vară, cântat pe La de sus, şi eu îţi zic mai jos... ah! aş fugi pân’ la romană să găsesc nr.19 şi să-i spun lu Nicu’ foarte sus şi foarte jos, cânt din dos.
cutreier. şi-aş mai scrie.poezie.dar mi-am pierdut literele din  ch l bru.
cutreier în somn pe păsărele şi pasarele de oraş pierdut în gemete.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu