Iubesc

Iubesc cărările. Iubesc şi mările. Iubesc iubirea şi iubesc trădările. Iubesc din tine şi din mine-împreună. Iubesc piciorul tău de lemn şi mâna ta fermă. Iubesc pieptul tău lemnos cu sfârcurile aşchii. Iubesc privirea fixă din ochii tăi sculptaţi. Iubesc şi cum mă asculţi când tac. Iubesc câmpurile din care ne tragem. Iubesc şi faptul că iubeşti cu mine. Iubesc. Iubesc. Iubesc.

P.S.

***

mă văd în toate femeile
ce se-oglindesc în ochii tăi placizi.
mă şterg de toate rujurile
de pe buzele-ţi morbide.
sărut de mort!

mă trec prin sita
sufletului tău biciuit.
mă silesc...a scăpa
din vedere cuvinte...
mă chem cu vocea ta,
mă prind în părul tău
împletit de gânduri.
eşti ghem!

mă afund în transpiraţia
femeilor ce-ţi curg pe piele
mă ud de isteriile
vocilor ce încă-ţi sună-n minte.
mă dau unui bărbat
ce încă nu mă ştie.
rost!

tremur. mă văd prin
fluturii stomacului
înfometat de dragoste.
molii...

mă gem în treacăt pe strada de lângă.
mă crezi că te vreau?
mă iau de tine,
mă vrei?

***
De-ar fi să ştiu
Aş şti unde nu ştiu.
De-ar fi să nu ştiu,
Tot aş şti măcar ce nu ştiu.

Şi uite aşa
Niciodată n-aş şti
Ce ştiu,
Chiar de-aş vrea
Să ştiu.

***
(Divorţ - 20.03)

S-a făcut partajul.
Iau eu casa,
Ia tu plasa
din dreapta cu flori.
Iau eu copiii,
Ia tu pe Miki de subţiori.
Iau eu cutia cu scrisori,
Ia tu pe vecina de la doi.

Iau eu maşina,
Ia tu pe Nina,
prietena lui Doru,
colegul lui Andrei,
vecin pe strada mamei.

Iau eu cardu',
Ia tu culori
pentru vise noi.
Iau eu vacanţă,
Tu ia-o pe mama
ta de aici
şi du-o la băi.

Iau eu un ciot
de sentimente deşarte,
păstrând în mine iubirea
pentru tati.

Ia tu un colţ de
frământare,
un soi de răspuns
al întrebării:
"Dar tati nu-i?"

***
sunt femeia de lângă
de lângă bărbatul ce fuge
fuge după alte femei
femei ce-l caută-n noapte
noapte după noapte,
noapte în care i-am cerut să cate
să cate să nu-mi mai vorbească.

***

Mi-e târziu să mai recit din poeţi anonimi. Mi-e rece să mai gândesc pentru mine. Mă copiez dintr-o sursă-n alta...poate mă-nmulţesc peste noapte.

Lângă tine

La cald te scriu ca pe un răvaş şi te adâncesc cu pricepere înăuntru, în mijloc, unde coca se lipeşte de degete. Te privesc pe furiş cum frămânţi griji şi gânduri, cum cântăreşti cu ochiul linguri, căni de ulei, făină, zahăr. Crapi ouă-n două, separi gălbenuşuri, te ştergi în grabă de şorţ şi te învârţi în loc de două ori.

"Ce vroiam să fac" mâ-ntrebi încruntată, apoi ca şi cum ţi-ai aminti de o amintire de mult uitată, faţa ţi se luminează într-un zâmbet. Mă-nveţi să fiu răbdătoare, mă cerţi că bat maioneza de jos, mă îndrumi în cantităţi.

Ascultăm amândouă CityFM şi descopăr în tine o adolescentă care nu s-a pierdut niciodată, nestatornică în fire, o fetiţă neatentă, dar isteaţă; "nu ştiam că asculţi rock" îi spun în aşteptarea unui alt răspuns decât cel servit. "Nu am găsit de unde să schimb postul". "A" prima literă din alfabet. Atât am spus. Şi totuşi se pare că ştie ritmul de la Stairway To Heaven...

Abureală, fum, fripturi, găteli. O zi cu mama în bucătărie.

Mi-am dat seama că de mică, de când am prins gust, stau lângă ea (când am chef), pe scaun, în partea dreaptă sau stângă a mesei, pe margine, pe un colţ eventual, în timp ce ea ocupă toată masa şi se preocupă de trei feluri de mâncare. Dulciurile mi le lasă mie, dar mă supraveghează. Ţâţâie când nu e bine, îmi arată cum să fac şi mă lasă să continuu. Mă uit la ea de jos, mă enervez că îmi arată...nu ştiu de ce...dar apreciez răbdarea cu care mă învaţă şi mereu a fost la fel. Eu pe colţ şi ea în toată bucătăria. Râdem, glumim, câteodată atmosferă sumbră...clocotesc gânduri şi stări negative, dar până la urmă... Totul e bine când se termină cu bine.

Atât de mult a trecut de când eram mică şi curăţam castroanele şi beţele de la mixer... Dar... e greu să spui ceva ce nu se spune atât de uşor... Te...apreciez. Mult. Dacă ai şti.