Zâmbetul sincer se vede prin cutele drăguțe ce se formează în jurul ochilor. Însă există persoane al căror zâmbet este atât de fals încât îți pare că pentru o secundă un Dementor te-a vizitat și-a supt din tine toată bucuria, lăsându-ți numai amintirile triste...
Doamna Tefutîncur are ochii mari și căprui, o privire fixă din care nu înțelegi dacă te înjură sau te judecă. Nu este nici foarte înaltă, nici foarte scundă, iar postura ei este cu o ușoară aplecare către cel cu care vorbește sau cel căruia i se adresează. Pare a fi serviabilă, dar zâmbetul cu colțurile gurii ridicate forțat și lipsa cutelor din jurul ochilor te împiedică să o citești. Doamna Tefutîncur are dinții ascuțiți, evident, iar adesea caninii îi petrec pe vecinii lor. Ceea ce este curios este faptul că este prietenă(aparent) cu Doamna Șpagă.
Doamna Șpagă este bondoacă, iar respirația ei seamănă cu sunetul unui robinet în lipsa apei. Vocea guturală completează imaginea de femeie atotștiutoare. Spre deosebire de cealaltă, doamna Șpagă are buzele pline, ochii bulbucați și poartă ochelari mari. Doamna Șpagă nu zâmbește des, dar este foarte atentă.
Doamna Tefutîncur are o brățărică de care atârnă o cruciuliță. Întotdeauna vorbește cu pioșenie în comparație cu dna Șpagă, care are o vorbă preferată: "Știe El, Dumnezeu, să le așeze pe toate" și în colțul gurii îi apare o furnicătură de zâmbet aproape imperceptibil. Doamna Tefutîncur vorbește mult mai mult decât dna Șpagă.
Un alt lucru curios este că amândouă poartă eșarfele nepotrivite. Un semn de slăbiciune oare? Dna. Șpagă are un fulărel împletit multicolor; al nepoatei, poate. Dna. Tefutîncur poartă o eșarfă cu ciucuri. Eu le-aș fi văzut invers potriveala, dar asta nu contează prea tare pt că dna Tefutîncur a simțit că este privită și i-a spus și celeilalte. Colțul ochiului e aglomerat. Mă uit cu sfială la hainele lor și observ că ambele poartă cojoc, semn că sunt fane RegimulComunist; două nostalgice după vremuri mai bune.
Doamna Tefutîncur zâmbește aproape tot timpul și pupilele i se dilată în timp ce își arată colții. Un fel de hipnoză, însă cu dna Șpagă nu merge nimic. Cea din urmă are o siguranță de sine de nestrămutat. Admirabil aș zice...
Doamna Tefutîncur o părăsește pe dna Șpagă, lăsând în urma ei un clinchet de râs, un falseu, o impresie de criminalitate sporită de către situația dată: analiza evidentă, într-un metrou duhnind a plictiseală de către o fată cu prea multă imaginație...
Dar pot să jur că există aceste doamne în orice colț al locului în care te afli.
Zâmbește.. ca să te recunosc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu