Tu înțelegi ce vrei. Dar sunt profesoara celui care îți bagă mâna în buzunar. Sunt omul care educă în spirit civic un needucabil. Sunt profesorul celui care îți spală geamurile, celui care îți dă bagheta, celei care îți pune hainele în pungă. Sunt profesoară de cartier. Sunt ce n-am fost până acum, o marionetă. Sunt la mâna ta, fă ce vrei cu mine. Nu-mi pasă. Mâine predau o nouă lecție. Profesorul cu servieta la 6 dimineața în stația de metrou cu ochii roșii, eu sunt. Eu sunt cel de pe șine, în viitoarele posibilele mele romane neconcepute încă. ”Câtă improbabilitate”, vei spune, dar eu sunt. Sunt ce sunt și adesea nu mai sunt decât ceea ce sunt: profesorul celui care se tăvălește pe jos și cerșește cu texte ieftine, scrise de mine, da. Eu i-am dat mână liberă să le ia și să le publice. El este artistul contemporan pe care nimeni nu-l înțelege și apreciază. Dar ce să-i faci..
Sunt și nu sunt ce zic că sunt și totuși mă uit în rear mirror and everything seems to be going upside down and I disappear as an unfocused image hoping for a professional photographer to adjust me. Focus me. Dar nu mai contează ce sunt când prin mine trăiesc câteva generații de boschetari. Sunt mândră.
Comentariu pentru toate creatiile tale:
RăspundețiȘtergereLa multi ani!, Zambilica.
Felul in care vezi viata acum are vreo legatura cu modul in care o vedeai acum 5 ani? Dar acum 5 ani fata de acum 10 ani? And so on, oricati oi avea...
Cu siguranta si parerea ta despre lume si viata va fi alta peste 5 ani. Si tot asa.
Crede pe unul care a experimentat. Nu zic sa-ti traiesti viata, pentru ca asta poate sa insemne orice. Incearca sa intelegi viata. Iar pentru asta trebuie sa experimentezi dar, sa elimini extremele. Exaltarea si depresia fac parte din extreme dar nu la astea ma refeream neaparat. Oricum, un lucru cert pe care l-am inteles singur este acela ca de cele mai mjlte ori o judecam aiurea ( pe ea, pe Viata ) pentru ca nu ne-a dat ce am vrut, iar peste ceva timp vedem ca, de fapt, asa trebuia sa se intample. Incerc de multe ori sa ma protejez de mine insumi ignorand extremele in propria gandire. Cred ca multi au spus faptul ca, creierul nostru este cel mai bun prietem dar si cel mai mare dusman, in acelasi timp.
Nici eu nu mai stiu ce am vrut sa zic :)....
Oricum, o primavara frumoasa!, Hyacinthis.
Muțumesc frumos. O primăvară plină de magie vă doresc
RăspundețiȘtergere