Anca nu știe de pe planetă vine. I-a spus cândva cineva ceva, dar cum Anca e sceptică, sarcastică și ironică, nu a crezut și nici nu a știut că acea persoană vine chiar ea de pe o planetă neștiută de Anca. Desigur Anca știe toate planetele pe care nu le știe, dar și pe cele pe care le știu alții pe care nu le știu. În tot cazul va ști și ea într-o zi când îi va spune cineva. Numai atunci își va da seama Anca de unde vine cu adevărat. Până atunci noi trebuie să stăm cuminți pentru că dacă Anca nu știe, noi ce să știm? De altfel nu a înțeles niciodată utilitatea sticlelor goale vândute de țigani când chiar ea are câteva sticle goale strânse pentru acel moment când va afla planeta de pe care vine. Până va veni acel moment noi trebuie să ne vedem în continuare de nimicul nostru și de netreburile pe care ni le facem sau nu ni le facem sau oricum nebuloasa din capul Ancăi ne previne pe toți de la a exista cu adevărat. Demult a terminat Anca cu criticile lejere pe care le-a rostogolit asupra acelora care aveau o vagă impresie de propriile origini. A avut Anca grijă să îi lămurească: freestyle. Atât zice Anca. Cade noaptea peste gândurile omului și Anca vine cu câte o dumă. Un indiciu clar pentru planeta de pe care vine Anca.
Dar nimeni nu știe ce este în sufletul Ancăi. Câte nopți întrebate, câte dialoguri cu inamici imaginari are... Nimeni nu știe despre Anca că vrea să salveze lumea. De ce trebuie lumea salvată? Aici Anca se blochează. Știe că există motivul și probabil îl va afla odată ce va afla de unde provine, dar tot forează și ajunge aici: de ce? cum?
Torment, lipsă de aer, ritm cardiac accelerat. Anca încă nu știe de pe ce planetă vine. Șterge praful și spală covoare și întinde rufe și contemplează.
Când Anca va afla de pe ce planetă provine, vom fi salvați!