Am încheiat citatul

Tânjim amâmdoi după genul de atenție care nu se dă oricum. Zâmbesc, zâmbești. Schimb pe schimb. Cine face primul, ce face, cum face. Care-i sunt intențiile? Ce a vrut să zică? De ce a făcut așa și nu altfel? Și alte câte întrebări pentru o fărâmă de normalitate.
Cum rămâne cu simt că te iubesc și mi-e perfect normal să îți fac cunoscut și ție? Cum rămâne cu pătura caldă în care te învelesc și cu sprijinul pe care ți-l ofer pentru că simt că fără tine nu reușesc să mă oxigenez?
Eu nu mai știu, nu mai înțeleg de ce este atât de dificil, de anormal să fii echilibrat... Mă depășește...
Îmi scapă motivul pentru care bărbatul de care mă îndrăgostesc este mereu actorul ce joacă doar pentru aplauze...

Mare

Am un torment
Curent
Ce-mi străbate cutotul
Și mă furnică...
"Ai închis marea în ochi"
Și Doamne câtă dreptate
și fericire
pentru unii...