Recent am ieşit la o prăjitură cu prietenul meu şi s-a declanşat o mare problemă: cum iei ultima bucăţică de pe farfurie? Orice ai face tot timpul rămâne o bucăţică pe care trebuie să o iei cumva cu decenţă şi demnitate fără a părea cumva needucat. Şi o învârţi prin toată farfuria şi o duci de la un colţ la altul(asta în cazul în care primeşti o farfurie pătrată) şi te uiţi în jur, sperând să nu fi observat nimeni că tu ai o problemă. Te trec toate căldurile şi deja îţi trece pofta de mâncare, dar tu vrei ultima bucăţică! Te apucă nervii şi, uitându-te în jur vezi că de la masa alăturată nişte tineri au pus ochii pe problema ta şi deja se iscă chicoteli care te fac să roşeşti. Ai două opţiuni: fie îţi calci pe demnitate şi bagi degeţelul în prăjiturică, o urci uşor pe linguriţă şi savurezi din ultima bucăţică, fie...o laşi încolo de prăjiturică şi mama ei de bucăţică şi ţi-ai păstrat şi demnitatea. Dar tu vrei ultima bucăţică! Te simţi deja vinovat de ceea ce vei face. Vânzătoarea te va recunoaşte data viitoare când vei mai cere prăjituri. Te gândeşti că nu îţi va mai da niciodată prăjituri pentru că tu eşti ăla/aia care îşi bagă degetele în ele.
Se aude clopoţelul de la intrare: un cuplu care s-a uitat exact la tine. Ei ştiu ce se petrece. Tu vrei ultima bucăţică, iar grimasa de pe faţa ta te dă de gol. Nu ai scăpare. Trebuie să iei nenorocita aia de bucăţică altfel îţi vei pierde minţile. Răsufli uşor, te uiţi în jur(oameni care se uită cu coada ochiului la tine), bagi linguriţa în prăjitură, o duci până la capătul farfuriei (unde totul se termină, The Cake: This is it!) o împingi uşor şi...
...suspansul te omoară...
îţi cade pe masă.
S-a terminat. Eşti un ratat/o ratată. Acum toată lumea o să te ştie. Privirile mâncătorilor de prăjituri te apasă. Mai roşu/roşie de atât nu puteai fi. Ce e de făcut? O ridici cu ajutorul arătătorului şi o laşi în farfurie. Te ridici pe tine...cu ajutorul arătătorului (celorlalţi)...şi pleci lăsându-ţi demnitatea pe farfuria aia nenorocită. De-ar fi existat unele cu spătar în care să îţi propteşti ultima îmbucătură...
Sau de-ai fi ştiut de la bun început că poţi înclina farfuria cu o mână şi cu cealaltă să îţi iei bucuros bucăţica de prăjitură...
